Diagnoza
Definitie si Tipuri
Fenomenul de sexting consta in diseminarea si publicarea continutului sexual (in principal poze si inregistrari video), produse de cel care le trimite, cu ajutorul telefoanelor mobile sau a altor mijloace. Continutul este de obicei de natura intima: sunete, poze sau inregistrari personale in ipostaze provocatoare, dezbracati sau semi dezbracati, de obicei realizate pentru partenerul lor si in multe cazuri pentru prieteni, ca un simplu joc.
Sunt mai multe aspecte ale fenomenului de sexting dupa cum urmeaza:
Natura voluntara initiala. Acest tip de continut este produs de catre persoana care apare in el cu consimtamantul acesteia. In multe cazuri nici constrangerea, nici sugestia nu sunt necesare pentru ca acest continut este prezentat ca un cadou pentru partener sau ca un mod de flirt.
Mijloace High-tech. Pentru existenta si diseminarea fenomenului de sexting este nevoie de utilizarea mijloacelor mobile; aceasta inseamna ca o data ce continutul a fost trimis nu mai poate fi controlat si poate fi trimis mai departe din momentul in care a fost trimis altor persoane. Telefoanele mobile sunt foarte importante din moment ce le permit tinerilor sa inregistreze continuturi oriunde au un pic de intimitate. Sa nu uitam de posibilitatea inregistrarii imaginilor sexuale explicite pe alte dispozitive, precum camerele web de exemplu.
Sexualitatea ca opusul provocarii. In fenomenul de sexting, persoana din imagini pozeaza in ipostaze erotice sau in pozitii sexuale. Prin urmare, pozele care sunt doar provocatoare sau sugestive si al caror continut nu este explicit sexual nu sunt considerate ca sexting.
Importanta varstei. Fenomenul de sexting nu apare exclusiv in cazul copiilor. Adultii deasemenea trimit poze cu conotatie sexuala peronala facute de ei insisi cu telefonul mobil. De fapt rezultatele cercetarilor facute in Statele Unite ale Americii si in Europa arata ca incidenta fenomenului de sexting in randul adultilor este mai mare decat in randul copiilor: 31% dintre oameni cu varste intre 18 si 29 de ani si 17% dintre cei cu varste intre 30 si 49 de ani au primit sexts (mesaje cu imagini explicite) de la o persoana necunoscuta.
In Europa exista actiuni in derulare privind reglementarea fenomenului de sexting, a atragerii de persoane si a pornografiei virtuale in cazul copiilor, precum Conventia Consiliului European privind protejarea copiilor impotriva expoatarii si a abuzului sexual, reglementand incidenta acestora in contextul Informatiei si Tehnologiei Comunicatiei (TIC).
Riscuri si Consecinte
Cum afecteaza acest fenomen tinerii? Cine il produce?
Mai multe studii au demonstrat ca mai mult de 1 din 4 tineri au trimis o fotografie cu ei dezbracati folosind un mijloc electronic; jumatate dintre ei au fost rugati sa faca asta si 1 din 3 i-au rugat pe altii sa le trimita fotografii cu persoane dezbracate. In cele mai multe dintre cazuri baietii le cer fetelor (27% se simt de-a dreptul ofensate) si cei care participa la fenomenul de sexting in general relationeaza cu persoane care sunt active din punct de vedere sexual.
Conform datelor culese in cadrul sondajului de opinie EU Kids promovat de Comisia Europeana prin programul Safer Internet, un Internet mai sigur, 1 din 10 minori cu varste intre 12 si 16 ani au spus ca au primit mesaje cu continut sexual. Un sfert dintre ei au spu ca acele mesaje i-au afectat sau i-au jignit.
- In Europa 14% dintre minori cu varste intre 11 si 16 ani spun ca au primit sau au vazut mesaje cu continut sexual in ultimul an. Varsta este un factor foarte important pentru ca incidenta acestui fenomen creste semnificativ odata cu varsta minorului: 3% dintre minorii cu varste intre 11 si 12 ani si aproximativ 10% dintre cei cu varste intre 15 si 16 ani.
- Sunt deasemenea diferente in functie de sex: aproximativ 10% dintre baieti spun ca au primit mesaje cu conotatie sexuala ocazional, in comparatie cu 5% in cazul fetelor. Barbatii sunt mai expusi la pornografie pe Internet si la primirea mesajelor sexuale in timp ce fetele sunt mai expuse la fenomenul de cyberbullying.
- Aceste mesaje sunt vizualizate sau primite sporadic - mai putin de o data pe luna.
- Procentul minorilor carora li s-a cerut pe Internet sa vorbeasca despre sex sau sa trimita o fotografie sau o inregistrare video prin care sa isi expuna organele sexuale este foarte scazut - aproximativ 2% in Europa.
- Parintii deobicei subestimeaza impactul riscului privind mesajele cu conotatie sexuala, care este raportat de 9% dintre minori si doar de 5% dintre parinti.
- In general tinerii (sau adultii) sunt cei care cred ca imaginile pe un mijloc de comunicare mobil sunt sigure si nu isi pot imagina multiplele moduri prin care aceste imagini pot fi accesate de alte persoane, precum furt, greseala, gluma, inducere in eroare sau prin vointa proprietarului.
Consecinte
Este important de subliniat ca in realitate riscurile sunt diverse si rar izolate. Fenomenul de sexting deriva din diverse amenintari care sunt intrepatrunse.
- Amenintari la intimitatea minorului. Prima amenintare pe care persoanele care trimit imagini sau inregistrari video personale o intampina este pierderea intimitatii. Continutul pe care o persoana il produce poate ajunge pe mana altor persoane din momentul in care este trimis. Odata ce a fost trimis controlul asupra distribuirii acestuia este pierdut.
- Probleme psihologice: Fara sa conteze ca persoanele care vad fotografiile sunt prieteni, colegi de scoala sau necunoscuti, realitatea este ca atunci cand tinerii isi vad propria imagine sexuala distribuita pe internet sunt supusi rautatii si umilirii publice ceea ce poate duce la probleme psihologice. Aceste riscuri includ anxietate, depresie, excludere sociala etc.
- Cyberbullying: Cyberbullying or hartuirea online consta in hartuirea unui minor de catre un alt minor sub forma insultelor, umilirii, amenintari, santaj etc. prin mijloace tehnologice. In cazul fenomenului de sexting umilirea publica se poate transforma in cyberbullying in cazul in care colegii de clasa ai minorului folosesc aceste imagini pentru a-si bate joc, a face comentarii publice etc. Tachinarea poate fi izolata sau extinsa pe o perioada mai lunga de timp dar efectele psihologice asupra minorului sunt evidente in ambele cazuri.
- Sextortion: Pozele sau inregistrarile video cu conotatie sexuala, in cazul in care ajung pe mana persoanei gresite, pot fi folosite pentru a santaja persoana care apare in ele. Sextortion inseamna santajul prin care cineva (fie minor sau adult) foloseste acest continut pentru a obtine ceva de la victima prin amenintarea publicarii acestora. Aceasta este o situatie delicata si dificila de gestionat de catre minori pe cont propriu. Adolescentul se teme ca cel care il santajeaza poate distribui imagini care l-ar face sa se simta prost si prin urmare poate ceda santajului ceea ce implica de cele mai multe ori trimiterea a si mai multe fotografii sau inregistrari sexuale iar in cazuri extreme se poate ajunge chiar la un act sexual real. Deci, adolescentul poate intra intr-un cerc vicios din care poate iesi doar daca refuza sa implineasca cererile hartuirorului si daca spune unui adult ce i se intampla.
- Grooming: Grooming sau momirea consta intr-un set de strategii pe care un adult le dezvolta pentru a castiga increderea unui minor, pe Internet, avand drept scop final un act sexual consimtit. Grooming poate fi usor inrudit cu sextortion daca un continut al unui minor care trimite mesaje sexuale, intra pe mainile unei persoane rau intentionate care decide sa le foloseasca si il ameninta ca le va face publice, pentru a-l forta pe minor sa trimita mai multe continuturi sexuale sau chiar sa intretina acte sexuale, acesta ar fi un caz de grooming prin sextortion.
- Riscuri fizice si de geolocatie: Cele mai grave riscuri sunt cele fizice, in special expunerea la pedofili. Imaginile sau inregistrarile pot contine anumite detalii care pot conduce la identificarea si localizarea persoanelor care apar in ele. Aplicatiile pentru locatia geografica si etichetarea geografica a continuturilor multimedia instalate pe mijloacele mobile de comunicare pot facilita identificarea locatiei fizice.
This project has been funded with support from the European Commission. This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.